Credem şi mărturisim că Dumnezeu, în timpul stabilit de El şi în modul în care va dori El, va aduce lumea la sfârşitul ei prestabilit.

Isaia 2:4; 11:9; Matei 16:27; 18:8-9; 19:28; 24:27,30,36,44; 25:31-46; 26:64; Marcu 8:38; 9:43-48; Luca 12:40,48; 16:19-26; 17:22-37; 21:27-28; Ioan 14:1-3; FA 1:11; 17:31; Romani 14:10; 1 Corinteni 4:5; 15:24-28,35-58; 2 Corinteni 5:10; Filipeni 3:20-21; Coloseni 1:5; 3:4; 1 Tesaloniceni 4:14-18; 5:1b.; 2 Tesaloniceni 1:7b.; 2; 1 Timotei 6:14; 2 Timotei 4:1,8; Tit 2:13; Evrei 9:27-28; Iacov 5:8; 2 Petru 3:7b.; 1 Ioan 2:28; 3:2; Iuda 14; Apocalipsa1:18; 3:11; 20:1-22:13.

Venirea Domnului

Credem şi mărturisim că potrivit învăţăturii Noului Testament, Domnul nostru Isus Hristos, care S-a înălţat la cer, va veni cu slava şi strălucire pentru a face judecata celor vii şi a celor morţi. Venirea Sa va fi văzută de toţi şi se va petrece în clipa pe care o ştie numai Dumnezeu Tatăl. La venirea Sa, morţii vor învia, iar cei credincioşi, care au rămas în viaţă, vor fi schimbaţi intr-o clipa şi răpiţi în întâmpinarea Mirelui.

Matei 24:30,36; Marcu 13:26; Luca 21:27; Ioan 14:3; FA 1:11; 1 Tesaloniceni 1:10, 4:16, Apocalipsa 1:7.

Învierea morţilor

Credem şi mărturisim că la venirea Domnului, morţii vor învia spre a se înfăţişa înaintea scaunului de judecată; trupurile înviate vor fi schimbate şi ele în nemurire, vor fi asemenea trupului înviat al Mântuitorului. Cu acest trup se va moşteni viaţa veşnică, cei mântuiţi în fericirea veşnică, iar cei ne mântuiţi în pedeapsa veşnica.

Ioan 5:28,29; FA 24:15; 1 Cor.15:42,52-53; Filipeni 3:21; Apocalipsa 20:13.

Starea intermediara (Starea sufletului între moarte şi judecată)

Credem şi mărturisim că la moartea fizica trupul, care e din ţărâna (materie) e coborât în mormânt, iar sufletul care este de la Dumnezeu se duce la cer. În acea lume sunt doua stări diferite şi complet despărţite : una de fericire, odihnă şi desfătare, numită rai, ,,sânul lui Avram", „casa din cer ", etc. şi alta de pedeapsă, de chin şi de suferinţă, numită iad, „întunericul de afara” , ,,adâncul” , etc.

După moarte sufletele celor mântuiţi şi împăcaţi cu Dumnezeu se duc în rai, iar ale celor ne mântuiţi se duc în iad. În ambele stări sufletele sunt deplin conştiente de starea lor şi în aşteptarea judecăţii Lui Dumnezeu. Ele sunt fără trupuri.

Matei 8:12; 13:49-50; Luca 16:22-23; 23:43; 2 Corinteni 5:1,7,8; 2 Petru 2:4,9,17; Apocalipsa 6:9,10; 7:9,14.

Judecata de apoi

Credem şi mărturisim ca fiecare om va fi judecat în mod drept de Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos, pentru a primi răsplata sau pedeapsa după felul său de vieţuire în viaţa pământească.

FA 17:30-31; 24:25; Romani 2:16; 2 Corinteni 5:10, Apococalipsa 20:12.

Starea după judecata

Credem şi mărturisim că după judecata, potrivit Noului Testament, cei mântuiţi vor moşteni viaţa de veci în fericirea cerească, iar cei ne mântuiţi vor fi lepădaţi de la faţa Lui Dumnezeu în chinul veşnic spre pedeapsa veşnica. În aceste stări va fi sufletul şi trupul înviat, schimbat în nemurire şi va fi fiinţa întreaga.

Matei 25:34,46; 26:41; Apocalipsa 14:10,11; 20:15; 21:3-4,8.